duminică, 23 noiembrie 2008

Despre Nivele Neurologice

Fac ce fac si ma intorc la calculatorul din capul meu. Si, ca in Matrix, acum stau undeva sus si admir frumusetea Matricei. Stau si ma minunez cat de sublimi si frumosi ne-a facut Dumnezeu ! Este doar un moment de echilibru si pace.

Programul Maimuta, sta si chicoteste undeva pe umarul meu, mimeaza cum se priveste in oglinda si se iubeste pe sine !


- Nu, nu sunt narcisit ! Animal paros si pus pe sotii ce esti ! Admir ceea ce a fost cladit in noi, oamenii ! Cat de exact, cat de eficient si totusi cat de artistic suntem creati ! Pana si tu, mic program tembel, ce sari prin crengile neuronilor mei si te hranesti din electricitatea gandurilor mele, pana si tu esti minunat !



Daca stai si contempli putin viata din jurul tau, poti sa ramai mut de uimire si infiorat de frumusetea ei ! Suntem inzestrati inca din momentul conceptiei cu tot ceea ce ne trebuie ca sa ne ducem destinul la capat. Si ceea ce este mai frumos Dumnezeu a pus in noi, inclusiv puterea de alege ceea ce vrem sa devenim si drumul pe care sa il strabatem catre capatul fiintei noastre. Drumul, omul, destinul si crucea pe care el o duce toate sunt alcatuite din stiinta si materie, din spirit si energie si nu in ultimul rand din magie si credinta.

Cand scriu aceste randuri sunt aliniat cu starea mea interioara, de la mediul in care ma aflu pana la legatura cu ceea ce este mai presus ca mine, spiritualitatea mea.



Daca folosim termeni de NLP, lumea noastra interioara este structurata si influentata de asa numitele nivele neurologice: Mediu/Context/Rezultate - Comportamente - Capabilitati/Resurse - Credinte/Valori - Identitate/Misiune/Roluri - Spiritualitate/Viziune/Mostenire. Ele fac parte din Metamodelul prin care inteleg lumea, realitatea din jur si nu numai.

In NLP nivelurile neurologice sunt simbolizate prin Piramida nivelurilor neurologice, ce din varf ii creste alta piramida ce simbolizeaza spiritualitatea/legatura cu ceilalti/comuniunea cu universul pentru unii, legatura cu Dumnezeu pentru altii. Ma gandeam cateodata de ce unii mai zic ca NLP-ul are ceva mistic. Probabil datorita simbolurilor. In NLP se folosesc multe simboluri si metafore, acestea pot fi intelese diferit, deoarece noi suntem diferiti.

Simbolul acestor piramide poate fi usor asemanat cu simbolul vechi al piramidelor ce cresc una din alta si ce simbolizeaza unirea si determinarea reciproca a microcosmosului cu macrocosmosul, a materiei cu spiritul, a lumii de jos cu lumea de sus. Ce este in mic este si in mare; ce este in mare este si in mic; cum este in interior asa este si in exterior.

Vad cum Programul Maimuta iar incepe sa ma maimutareasca (de parca ar putea face altceva !?). Face cand pe profesorul, cand pe elevul nedumerit. Aha, m-am prins, arunca o aluzie la faptul ca ar fi bine sa dau niste explicatii. Da, da, hai sa dam atunci.

Nivelele neurologice sunt accesate de catre noi constient sau inconstient atunci cand actionam sau luam decizii, de exemplu. Eu le vad ca un program de control si verificare pe care il accesam la nivel inconstient/constient (metamodelul) conform caruia urmam telul nostru in "harta" noastra mentala. Adica:
  • Avem un tel/obiectiv pe care il urmam si care are efecte in mediul inconjurator. La randul lui mediul ne influenteaza. Nivelul de mediu tine de referintele de spatiu, localizare, timp, oameni, ceea ce ne inconjoara, practic noi actionam intr-un context (mediu) si in care vedem niste rezultate. De exmplu, eu vreau sa fac sport. Mediul fiind ceva ce nu poate fi schimbat in esenta, poate fi controlat in anumita masura si cel mai des ne folosim de el. Pentru telul meu, am ales, ca in mediul in care sunt (aproape de parc), sa alerg. Alegerea am facut-o prin raspunsurile la intrebarile: Ce constrangeri am ? In ce mediu ma desfasor, unde sunt eu? Care este contextul in care vreau sa fac sport ?
  • Am ales sa alerg ca metoda de a face sport si am inceput sa fac asta prin comportamente adecvate. Aici am inceput sa ma aliniez pe nivelele neurologice. Si mi-am raspuns la intrebarile: Ce fac eu sa fac sport ? De ce comportamente am nevoie si ce actiuni trebuie sa iau? Raspunsurile au fost: sa imi fac timp, sa imi iau echipament, sa adun informatii de la alti oameni care alearga, sa incep sa alerg pur si simplu.
  • Urmatorul nivel in care m-am aliniat a fost cel al Capabilitatiilor. Mi-am folosit abilitatile sportive, cunostintele si experienta acumulate in sporturile practicate, in exercitiile de respiratie si am aplicat strategiile de motivare pe care le stiam. Aici mi-am raspuns la intrebarile: Ce resurse am sa fac sport/sa alerg? Care este directia in care doresc sa fac sport, ce capacitati am si cum pot sa fac asta?
  • Nivelul superior este cel al credintelor si valorilor. M-am bazat pe credintele mele ca pot sa fac sport, ca pot sa am rezultate si am activat valorile de genul: Minte sanatoasa in corp sanatos, Sanatate si echilibru, etc. Aici mi-am raspuns la intrebarile: Ce motivatie am? Care este motivul pentru care fac acest lucru? Ce cred eu ca reprezinta sportul pentru mine ?
  • Toate cele de mai sus au fost aliniate cu nivelul de Identitate. Eu sunt un om activ! Eu sunt un om care face sport! Eu sunt un om cu un stil de viata sanatos! Mi-am raspuns la intrebarile: Cine sunt eu cand fac sport ? Care este misiunea mea ? Care este rolul meu ?
  • La nivelul de Spiritualitate m-am conectat la resurse exterioare si am verificat influenta faptului ca fac sport, asupra altora si asupra unor lucruri ce sunt mai sus de mine. Aici mi-am raspuns la intrebarile: Cine altcineva mai face sport? Cum se conecteaza activitatea fizica si sportul cu universul meu spiritual? M-am aliniat si aici: multi oameni fac sport si sunt sanatosi; Dumnezeu ne-a dat un trup de care sa ne ingrijim si pe care sa il respectam si tot El ma ajuta sa imi ating obiectivele.

Acestea au fost cateva idei despre Nivelurile Neurologice in NLP. Daca tu, dragul meu cititor/cititoare doresti sa faci ceva, ai un tel si vezi/simti/auzi/realizezi ca ai ceva piedici in a face sau in a atinge telul, verifica daca esti aliniat pe nivelurile neurologice. Pune-ti intrebarile pe fiecare nivel, intrebari legate de telul tau si vezi daca esti aliniat pe aceste niveluri. Poate ceea ce vrei sa faci, o poti face in mediul in care esti, poate sti cum sa te comporti ca sa iti atingi telul, poate ai abilitatiile care te duc la indeplinirea obiectivului, dar poate ai niste credinte care te impiedica sau ai valori care duc in alta parte, poate nu te identifici cu persoana care esti cand iti atingi telul, sau poate viziunea ta nu este aceea si nu ai o conexiune cu universul spiritual.

Tot ceea ce iti doresc este sa ai teluri, sa fi aliniat cu ele si cu ajutorul Domnului sa le atingi !

luni, 17 noiembrie 2008

Metafore, credinta si discutia dintre doi embrioni

Am sa va scriu o metafora primita de la un parinte de pe Muntele Athos. O metafora frumoasa despre a crede sau nu a crede, despre a vedea dincolo de limita vederii. O metafora cu autor necunoscut. Ea se numeste Discutie intre doi embrioni:

- Si tu crezi in viata de dupa nastere ?

- Desigur. Dupa nastere trebuie sa urmeze ceva. Probabil ca ne aflam aici tocmai pentru a ne pregati pentru ceea ce urmeaza.

- Ce prostie! Dupa nastere nu urmeaza nimic. Si, de altfel, cum ar putea sa arate viata dupa nastere?!

- Nu stiu exact, dar desigur ca va fi mai multa lumina decat aici. Poate vom umbla pe propriile picioare si vom manca cu propria gura.

- Ce tampenie! Nu se poate sa umbli. Iar ca sa mananci cu gura, chiar ar fi de ras! Doar noi mancam prin cordonul ombilical! Insa ia sa iti spun eu ceva: putem exclude viata de dupa nastere, pentru ca deja acum este prea scurt cordonul ombilical.

- Ba da, ba da, cu siguranta va fi ceva! Insa, probabil, ceva mai altfel decat ne-am obisnuit aici.

- Pai de acolo nu s-a intors nimeni. Odata cu nasterea, viata se termina pur si simplu. De altfel, viata nu este altceva decat o permanenta inghesuiala in intuneric.

- Eu nu stiu exact cum va fi dupa ce ne vom naste, dar desigur ca o vom gasi pe MAMA, iar ea va avea grija de noi!

- Pe mama? Tu crezi in mama !? Si dupa tine, unde ar putea ea sa fie?

- Pai, oriunde in jurul nostru. Doar traim in EA si prin EA. Fara EA nu am fi deloc!

- Eu nu cred asta! Eu nu am vazut nicand nici un fel de mama, asa ca evident nu exista!

- Dar, uneori, cand suntem in liniste, o auzim cum canta, simtim cum mangaie lumea din jurul nostru. Stiu, eu cred ca viata adevarata ne asteapta abia de acum incolo!

O metafora frumoasa despre credinta si indoiala. Despre firea si inclinarea omului, despre nevoia lui de certitudini intr-o lume plina de incertitudini. Cineva spunea odata, ca in aceasta lume numai credinta iti poate da o certitudine, o piatra de temelie solida pe care poti construi. Aceasta piatra impreuna cu altele (fapte bune, smerenie, educatie, respect, etc) pot face o temelie traininca pentru o casa. O casa a omului, ce creste din identitatea lui si se sprijina pe valori trainice. Fara certitudinea credintei ne-am pierde in vartejul intrebarilor fara rost.
Pe de alta parte intrebarile care tot cresc in noi sunt in firea noastra, ne nastem cu ele si murim cu ele. Conteaza cel mai mult valoarea raspunsurilor aflate. Cert este ca ne nastem, cert este ca murim, cert este ca traim o viata si este important cum o traim si in ce credem in acest interval. Si daca credem cu adevarat in ceea ce este adevarat, este posibil sa vedem si ceva de dincolo de ultimul prag!

joi, 13 noiembrie 2008

Sfinti si pozitii perceptuale

Ganduri de Noiembrie friguros in Bucuresti, dupa o calatorie de 10 zile in Grecia.



Pot spune ca sunt mai mult randuri dintr-un jurnal de calatorie, o calatorie in care au fost imbinate oboseala drumului cu satisfacita curiozitatii istorice, luminare spirituala si trairi launtrice.

O calatorie care a trecut pe la Sfantul Munte Athos, Meteora, Delphi si Athena.



O calatorie cu multe lucruri frumoase dar si cu ceva incercari, o calatorie pe care o sa o repet cu siguranta.

Grecia are farmecul ei, locul musteste de istorie si energie. Grecia este linistita si placuta in extrasezon, aproape ca m-as fi mutat acolo. Calator fiind, am avut impresia ca pentru greci timpul trece altfel, este mai dilatat si mai relaxat, dar nici pe ei nu i-au ocolit mizeriile lumii actuale (stersul muncii, tristetea si oboseala din ochi, drogati in piata Omonia, pakistanezi saraci care vand nimicuri in centru pentru a intretine multe alte guri, etc).


Dar nu despre asta vroiam sa scriu ci cateva randuri despre oamenii intalniti pe muntele Athos, mai bine spus despre cei care sunt aproape de sfinti, despre cei care au decis ca dezvoltarea spirituala este cu mult mai importanta decat cea materiala.



Am avut sansa sa discut cu parinti calugari de la schitul romanesc Prodromul dar si cu alti calugari sau frati romani (schitul Lacu, manastirea Sf.Pavel, etc.) de pe muntele Athos si am descoperit cu uimire si respect cum acestia folosesc pozitiile perceptuale din NLP (normal, fara sa le denumeasca asa). Ei sunt ancorati mult mai mult in pozitia 3 (pozitia de observare) si intra usor in pozitia 2 (in locul celuilalt). Acesti oameni au un exercitiu firesc de a se pune in locul altuia si de a vedea lucrurile de la o anumita distanta, de a extrage din viata si din intamplarile ei esenta si spiritul. Au un mod natural de a comunica si de a transmite experiente prin metafore. Am fost foarte impresionat de abilitatea lor de a asculta, de a intra in rapport cu interlocutorul si de "a citi" din acesta ca dintr-o carte deschisa. Am apreciat calitatea unui schimb de informatii (trairi si experiente) cu putine cuvinte, dar puternice.



Placut impresionat am fost si de strategia pe care acesti parinti o folosesc sa se orienteze in "harta" lumii lor. Pe nivelurile lor neurologice, la nivelul spiritual semnificatiile pentru ei (dar si pentru cei care intra in contact cu ei) sunt atat de puternice, pure si adevarate. Sunt strans legate cu identitatea lor, cu credintele, abilitatile si comportamentele lor. Sunt puternici si frumos de simpli, te poti adapa la izvorul credintei lor, credinta pe care am vazut-o nu in partea ei dogmatica, ci in partea ei profund spirituala. Parte spirituala cladita prin traire si simplitate.



Pe muntele Athos am redescoperit si am inteles mai profund cateva lucruri, pe unele din ele le voi impartasi si cu voi:
  • Lucrurile sunt mult mai simple decat le percepem noi. Noi le facem complicate, le adaugam complexitate si valoare falsa de multe ori. Viata are multe frumuseti pe care ochii nostrii nu le vad, urechiile nu le aud si inima nu le traieste, chiar daca sunt aici langa noi, cum ar fi: un peisaj frumos, mancarea simpla, meditatia si spiritualitatea; Dumnezeu si semenii nostri; familia si prietenii nostrii; frumusetea unui drum doar pentru ca este o calatorie nu o nebunie a cumparaturilor si o alergare dupa a obtine cat mai mult si a atinge cat mai multe "varfuri".


  • Oamenii sfinti iti pot darui liniste, energie, echilibru. Este bine ca din cand in cand sa bem apa vie a meditatiei si apropierii de Dumnezeu.

  • Lupta launtrica cu propriile mele rautati, ambitii, egoisme si orgolii, chiar daca sunt zgandarite de mediul extern, este mai grea decat cea cu un "dusman" din afara. Dar aceasta lupta te ejuta sa evoluezi daca o castiga partea cea buna. Am trait si am inteles profund ce inseamna sa hranesti lupul cel bun din inima ta (vezi povestea).

  • O echipa si un lider se cladesc si se sudeaza in conditii de stres, am inteles cum nu as vrea sa fiu si stiu cum imi doresc sa devin.
O inscriptie de pe un craniu omenesc (din osuarul schitului Progromu, osuar ce contine oasele calugarilor stinsi pe acele meleaguri) spune:

Ce sunt eu, vei fi si tu. Ce esti tu, am fost si eu !

Si cu riscul de a fi catalogat drept mistic inchei cu un citat: "Cea mai mare inselatorie a diavolului este aceea de a ii face pe oameni sa creada ca el nu exista."

Deci, tine usa pazita si fa curat in casa sufletului tau, nu se stie ce mizerie iti poate intra sub pres !