duminică, 28 iunie 2009

Moneda

Moneda a cazut cu un clinchet usor pe piatra drumului. Rostogol, invartita, rasucita si ametita se opri chiar pe cant, sprijinita de o margine de bolovan.
Pe o parte stema, pe cealalta capul.
Moneda, in echilibru.

Capul usor ametit se scutura si se uita semet in lungul drumului, doar era un cap important de filosof, desenat, sculptat si batut frumos pe moneda noastra de argint.
“Uf”, zice el,
“Ce bine ca nu ma mai invart, m-a luat ameteala. De ne-ar gasi cineva care sa ne puna in circulatie, cineva care sa vada adevarul adanc ingropat in inima lui!”
“Ba sa mai stam un pic aici, este soare si pot sa stralucesc si eu asa cum trebuie!” se auzi o voce stridenta, vocea stemei de pe partea cealalta a monedei.
“Toata frumusetea este aici in afara! Cine te poate pretui mai bine decat lumea din jur!? Nu valorezi mai nimic fara aprecierea altora!”

“Of, stema proasta si lucitoare, unde crezi tu ca se ascunde valoarea daca nu aici, pe partea mea!? Tu nu valorezi nimic daca chipul meu nu era batut, iar eu nu ajungeam aici daca nu cautam adevarul si gloria in interiorul sufletului meu!” a ripostat capul.
“Ah, de ne-ar gasi cineva si sa ne taie in doua, pe tine sa te lase aici pe marginea drumului sa te cobori adanc in sufletul tau ca sa gasesti adevarul si pe mine sa ma poarte peste tot si sa ma arate la toata lumea, sa zica: O ce moneda frumoasa, ce luciu impresionant, ce lucratura si valoare, iata frumusetea ce luceste in soare !"
Capul, se uita mirat foarte, ridica din umeri si spuse:“Dar daca nu te uiti doar in tine sa vezi valoarea, vei fi orbit de cei din jur!”
“Ba nu, lumea este aici ca sa ne aprecize si sa ne admire! De ce sa fi o moneda de argint daca nu pentru a trai aici in lume? Cum sa stau singur, eu si cu gandurile mele!? Ce ineptie !”

Si tot asa s-au ciondanit pana aproape de apus, cand soarele fierberea in arama asfintitului.
Atunci, pe drum a trecut un copil.
A vazut moneda lucind in razele rosii ale soarelui, a intins mana si bucuros a invartit-o in palma de cateva ori. S-a uitat pe ambele parti si multumit a bagat-o in buzunar.
El stia ca moneda are valoare doar cu capul pe o parte si stema pe cealalta si ca argintul este la mijloc, cel care uneste cele doua parti.
Capul nu poate fi separat de stema si stema nu poate fi despartita de cap, doar sunt cele doua fete ale aceleasi monede!

Tot asa suntem si noi oamenii, ca niste monede. Nu putem desparti cele 2 fete ale noastre: una intoarsa spre interior si una inspre exterior. Noi suntem chiar argintul din care am fost plamaditi ca sa unim cele 2 lumi. Cum este in mic asa si in mare. Cum este in mare asa si in mic. Cum este in interior asa si in exterior, dar cele 2 lumi sunt strans legate prin noi. De aceea se spune ca locuim pe pamantul din mijloc, cel ce uneste cele 2 lumi.


Unii uita asta si se retrag numai in interior, crezand ca scapa de lumea exterioara, ca si calugarul care a pierdut lumea, iar altii traiesc numai pentru exterior, crezand ca uita lumea interioara ca si fata cu piele de aur, dar astea sunt alte povesti. Povesti ce amesteca argintul si ne arata ca nu putem desparti ceea ce este in noi decat cu pretul de a ne pierde umanitatea.

marți, 23 iunie 2009

Am mai trait 10 minute - Flamenco

Ii multumesc lui Vasi pentru punctele de pe i-urile mele. Iata ca am am trait si azi ceva ce vreau sa impart cu voi:

Ramon Ruiz si Anita la Maltesa.
Flamenco, dans, magie, dragoste si lupta, viata, traire.



Versurile sunt simple si frumoase (atat cat am inteles eu), mi-ar fi placut sa le am traduse, dar poti sa traiesti muzica, miscarea si energia si fara asta !

Enjoy !

luni, 22 iunie 2009

Postare de Luni

Lunea este o zi.
O zi de inceput de saptamna.
O zi ca oricare alta.
O zi mai depresiva pentru unii, mai plina de energie pentru altii.
Lunea este o zi in care eu imi pun intrebari.

Imi pun intrebari despre ce voi face in saptmana care se asterne in fata, imi pun intrebari despre cum ma simt, imi pun intrebari despre ce am facut saptamana care a trecut. La unele am raspuns, la unele ma mai intreb si Marti.

Duminica alerg in parc si ramn singur cu mine insumi, descopar cate ceva despre mine tot timpul. In cap se invart multe cuvinte si in corp se simt multe emotii. Peste noapte ma agit si iata, ca Luni am capul mare de intrebari.

O intrebare se invarte de Lunea trecuta in capul meu: Care este calea?
Calea catre ce?
Calea pe care trebuie mergem!
Si imi dau seama ca in mintea mea sunt multi de trebuie, acesti multi de trebuie sunt chinuitori, te imping si trag de tine pentru ca sunt multe care trebuiesc terminate, multe care trebuiesc facute, multe care trebuiesc planificate, trebuiesc si trebuie.

Atunci imi mai pun o intrebare: Chiar trebuie?
Pacat ca o pun mai rar si de multe ori raspunsul nu prea il iau in serios, pentru ca sunt lucruri care trebuie......

Uite asa am ajuns eu (filosofand aiurea sau poate nu) ca multe rele mi se trag de la acest trebuie.
Lumea spune ca trebuie sa te porti intr-un anumit fel !
Cine spune si de ce trebuie?
Asta... trebuie facuta, exact asa....!
Cine spune si de ce trebuie?
Ca sa...., trebuie sa.... !
Si uite asa ma scald in generalitati, echivalente complexe si alte chesti NLP-iste, care vin din interiorul meu dar si foarte multe din exterior.
Ma tensioneaza si ma robotizeaza.

Dar azi m-am ingrozit !
Lunea e ziua in care imi pun intrebari.
Mi-am pus o intrebare:
Ce ai trait cu adevarat toata saptamana trecuta?
M-am oprit...........
Am stat si m-am gandit...., m-am gandit....
Cat timp si ce imi aduc aminte ca am trait in clipa prezenta si cu toata fiinta ?
Din 7 zile a 24 de ore, adica 168 de ore, eu am trait cu adevarat....4 sau 6 ore ?

Lunea asta m-a luat groaza!

De atatia trebuie, uiti sa mai traiesti !

Si culmea, trebuie sa traiesti !

marți, 16 iunie 2009

Vraja, boarfe si nepasare

Vraja la greu in politica noastra. Dl.base se face ca ii ia la rost pe toti, acum ca vazu rezultatele la europarlamentare.

Pe ministrii si ailalti derbedei din guve nici la bascheti nu ii atenteaza ! Uite asa facem legatura catre urmatorul subiect: Vanghi Boy.

Este care este, zis si dl.Almanahe, abea pronunta gogle, gugle, googuuuleee sau cine stie ce pisici vroia sa spuna, de iti vine sa te strici de ras sau sa te ineci in plans ca asta e primar in Bucuresti:



Zavoranca a fost cu carnea in gura de nu mai stiu cate ori pe canal d, care a devenit canal i(zare). Foarte aprinsa pe Columbina ca a amenintat-o, a dat-o in p(carnea) ei de am zis ca e defect TVeu, numai beep-uri facea.
Columbina ofuscata ca o sa fie data pe post, ca a carat-o unu in carnea goala prin studio. Daca nu vroia nu il lasa. Dar astea-s carnivore nene, trag cu dintii de orice fleica, carne sa fie si cu bani in buzunar.

Ce ma perplexeaza (nu prea le am au cu grama, da vad ca este priza la astea) e ca tembeliziunile nu mai stiu ce sa faca sa mai ia ceva audienta si boborul moare dupa paruiala intre fufe.

Acum nu mai este Circum et panem, este Circum et carnem ! Boborul vrea sa vada carneeeee si carnita de fufita!

Ciobanii se iau la tranta cu ursii prin Arges. Cred ca i-a tampit rau TVeul sau net-ul, or fi vazut prea multe filmulete cu ursul karatist sau nu au inteles nimic din cartea de gandire pozitiva de care le povestea baciul seara (daca crezi ca poti bate ursul, verifica realitatea si vezi cati au reusit, nene !).

In rest nepasare mare, doar e cald si vara !

Ma uit, ascult si ma minunez, dar traim vremuri interesante si aici il pomenesc iar pe guru Mircea: Traim in Romania, ne ocupa tot timpul, dar e fun mai Mircea, ce p(carnea) mea !

sâmbătă, 13 iunie 2009

Will Smith si o filosofie practica

Am vazut mai multe clipuri cu Will Smith si filosofia lui practica. Mi-a placut mult cel cu ALEARGA+CITESTE=CHEIA UNEI VIETI REUSITE. In el, Will, spune despre piticul din capul nostru care uneori ne pune piedici (eu ii zic maimuta din capul meu) si de faptul ca cititul nu a omorat pe nimeni, ba din contra!

Dar va las sa vedeti clipul:

vineri, 12 iunie 2009

Secunda taiata din lumina diminetii

Stai si te uiti.

Stai si te uiti prin ea sau la ea ?

De fapt stau si ma uit la ea prin ea, cea care este acum.

Forma sanului incitant si a pasiunii ce se ascunde in el.

Ochii frumosi, rotunzi, ce cheama la dezmat, striga rugaminti sau zambesc misterios.

Buzele carnoase, intredeschise care nu lasa, inca, oftatul sa iasa.

Carnea tare a soldului, ce tremura la atingere si cabrarea feselor, involuntara.

Toate cheama, toate striga si iti aduci aminte ca poti sa traiesti, o clipa, un soare, un bulgare de lumina.

Chiar daca trece repde, totusi ramane... a mea..., a ei... si a dorului ce creste in pantecul frumos de FEMEIE.

Ne ramane gustul cald si parfumat al iubirii, fierbinteala din suflet si dorul din inima.

Ma bucur ca o aud cum respira in fiecare seara langa mine si ma minunez in fiecare dimineata cand ii privsec chipul relaxat, trupul odihnit si pe jumatate gol in cearceafuri.

Iubesc surasul ei in somn si mana ce atinge cu dragoste pantecul in care creste copilul nostru.

Si in aceste momente realizez ca fericirea, chiar daca este o picatura, este indeajuns pentru toate vietiile mele !

joi, 11 iunie 2009

Made in Romania anilor 2000-premii expirate de la Crucea Rosie Romana-raspuns Crucea Rosie

Deoarece tot omul are drept la replica, va reproduc raspunsul primit de la Crucea Rosie Romana legat de alimentele expirate din premiile acordate copiilor care au participat la concursul Sanitarii Priceputi. Iata raspunsul:

Stimate domnule Balan,
Am primit sesizarea dumneavoastra si vrem sa va multumim pentru cele scrise, mai ales pentru increderea pe care o aveti fata de institutia noastra. Fiecarui participant la competitia de sanatate si prim ajutor Sanitarii Priceputi, ii multumim pentru implicare si pentru efortul depus in pregatirea concursului. Fiecare participant la aceasta competitie traditionala a Crucii Rosii este un mare castig pentru pentru noi, ca si institutie, pentru scoala unde studiaza si pentru societate - pentru ca fiecare reprezinta un salvator de vieti. Avem fata de acesti mici sanitari tot respectul si pretuirea.

In legatura cu cele semnalate de dvs, am contactat directorul filialei de Cruce Rosie din Sectorul 1 Bucuresti , dnul Dumitru Tisianu care regreta situatia creata si isi cere scuze pentru aceasta greseala. Premiile participantilor la concursul Sanitarii Priceputi au fost obtinute donatii de la diferite companii din Bucuresti si, desi au fost verificate de voluntarii Crucii Rosii, din pacate a fost un lot de produse care a scapat verificarilor si a ajuns in pungile de cadouri ale copiilor.

Va asiguram ca situatia de la sectorul 1 Bucuresti este un caz izolat datorat grabei si lipsei de vigilenta a directorului filialei Sector 1. La nivel institutional conducerea Crucii Rosii Romane a luat act de sesisarea dvs si a luat masurile de sanctionare care se aplica in asemenea cazuri. Speram ca situatia aceasta sa nu afecteze in niciun fel increderea pe care o aveti fata de o institutie cu 133 de ani de experienta in promovarea umanitatii si a educatiei pentru sanatate si speram sa fiti alaturi de noi si pe viitor.

Ne cerem inca o data scuze pentru situatia creata si va dorim o zi lipsita de evenimente neplacute.

Cu ganduri alese,
Nadia Lazăr
Coordonator mediaCrucea Rosie Romana
Tel: 0748 xxx xxx
Email: comunicare@crucearosie.ro
www.crucearosie.ro

Draga prieten ce treci cu ochiul, gandul si inima prin aceste randuri, iti dau un singur sfat:
Verifica cu atentie premiile primite de tine sau copii tai, sa ai grija de sanatatea ta si a lor, nu poti sti niciodata cine poate atenta la ea din cauza ca nu ii pasa !

marți, 9 iunie 2009

Bacnota de 500 EUR-sau care este valoarea ta ?

Am primit pe e-mail o metafora frumoasa si chiar daca unii din voi ati mai citit-o, cred ca merita sa mai fie citita, mie mi-a placut mult. Ma face sa ma gandesc la ceea ce am citit din Eckhart Tolle-Puterea Prezentului, de felul in care suntem ancorati in trecut si prinsi in viitor, astfel incat uitam de clipa prezenta, de faptul ca ACUM traim. Fac o combinatie cu NLP-ul si sistemele de valori, pe care de multe ori le aplicam inconstient si impotriva noastra.

Dar iata povestea:

Paul, cu o fata abatuta si ganditoare, se intalneste cu prietena lui, Laura, intr-un bar, sa bea o cafea.
Deprimat, se descarca spunandu-i despre toate problemele lui... cu munca, cu banii, relatia cu iubita lui, cu vocatia sa...Totul parea ca merge rau in viata sa......

Dupa ce-l asculta cu atentie, Laura baga mana in geanta si scoase o bancnota de 500 de Euro si-i spuse:
- Vrei bancnota asta?
Paul, un pic confuz, i-a raspuns:
- Binenteles... sunt 500 de Euro.
- Ai vrea sa-i ai?
- Cine nu i-ar vrea?

Atunci Laura lua bancnota si-o mototoli pana cand facu din ea o mingiuta...Aratandu-i mingiuta mototolita, l-a intrebat pe Paul:
- Si acum o mai vrei?
- Sunt tot 500 de Euro. Binenteles ca-i vreau daca mi-i dai.

Laura desfacu bancnota, o arunca pe jos si o calca in picioare, apoi o ridica murdara si insemnata:
- Tot o mai vrei?
- Laura, tot nu inteleg unde bati, dar este o bancnota de 500 de Euro si atata timp cat nu o rupi, are aceeasi valoare...
- Paul, trebuie sa stii, chiar daca uneori nu iese cum vrei, chiar daca viata te mototoleste sau te calca in picioare, tu continui sa fii la fel de valoros cum ai fost mereu... Ceea ce trebuie sa te intrebi este cat valorezi in realitate si nu cat esti de lovit la un moment dat...

Paul ramase tacut, privind-o pe Laura, gandindu-se la ceea ce tocmai ii spusese...
Laura a pus apoi bancnota mototolita pe masa si cu un zambet complice a adaugat:
- Pastreaz-o, sa-ti amintesti de asta cand te simti pierdut... dar imi datorezi o bancnota noua de 500 de Euro pentru urmatorul prieten care va avea nevoie.
L-a pupat pe obraz si s-a indreptat spre iesire.
Paul a privit din nou bancnota, a zambit, a pus-o bine si cu o energie noua a chemat ospatarul sa plateasca nota...

De cate ori nu ne indoim de propria noastra valoare, de ceea ce meritam intr-adevar mai mult si de faptul ca putem reusi daca ne propunem?
Bine-nteles ca nu ajunge doar sa-ti propui...Trebuie trecut la actiune si exista multe cai...

Incearca sa raspunzi la aceste intrebari:
1. Numeste cele mai bogate 5 persoane din lume.
2. Numeste ultimele 5 castigatoare ale concursului Miss Univers.
3. Numeste 10 castigatori ai premiului Nobel.
4. Numeste ultimii 5 actori castigatori de Oscar.
Cum este?
Rau?
Nu-ti fa probleme. Nici unul dintre noi nu-si aminteste. Aplauzele vin si se duc! Trofeele se prafuiesc! Castigatorii se uita!

Acum raspunde la acestea:
1. Numeste 3 profesori care te-au ajutat in formarea ta.
2. Numeste 3 prieteni care te-au ajutat in momente dificile.
3. Gandeste-te la o persoana care te-a facut sa simti ceva special.
4. Numeste 5 persoane cu care-ti place sa-ti petreci timpul
Cum este?
Ti-a fost mai bine?

Persoanele care fac o diferenta in viata ta nu sunt acelea cu cele mai multe bunuri, cu multi bani, sau cu cele mai bune premii......Sunt acelea care se preocupa de tine, care te ingrijesc, care in multe feluri sunt langa tine. Gandeste un moment... Viata este foarte scurta... Tu? Pe ce lista esti?

De multe ori suntem prinsi in panza de paianjen a perfidelor etichetari si a lucrurilor negative, stam si privim lumea numai printr-o singura fereastra. Ne uitam in spate si vedem tot ce am patit rau, ne uitam inainte si vedem cat de rau o sa ne fie. Asa reusim sa ocolim faptul ca incaperea are o infinitate de ferestre prin care putem privi lumea, uitam ca traim acum, aici si pierdem prezentul.

Eu unul nu sunt un adept infocat al lui Tolle, dar sunt de acord ca de multe ori trecutul ne leaga strans si ne face sa tot asteptam un viitor care nu ne multumeste asa cum ne-am fi dorit, deorece nu am trait viata ci am asteptat. Realitatea este ca trecutul ne determina sa fim ceea ce suntem, face parte din noi si este al nostru. Si tot real este ca noi avem controlul asupra prezentului, eu aleg pe ce ferestra sa ma uit din cele de peste un infinit. Chiar daca aceea fereastra da in afara la lumea din jur sau poate da in interior, in lumea sufletului meu.

Oricum ar fi, eu raman acelasi ca valoare, restul este viata !

vineri, 5 iunie 2009

Made in Romania anilor 2000-premii expirate de la Crucea Rosie Romana

Ieri 04.06.2009 a fost la concursul Sanitarii Priceputi fiica mea. Impreuna cu alti colegi din clasa au participat la faza pe gimnazii in Sectorul 1 Bucuresti.

Pana aici toate faine si frumose, copii au pus suflet, au invatat au practicat metode de prim ajutor, etc. Concursul a avut loc la Colegiul National I.L.Caragiale.

Grupa lor, care venea de la scoala generala din cadrul liceului N.Iorga, a luat locul 4. Au primit premii si voiosi au venit catre casa.

Printre premii au fost multe dulciuri (bomboane de ciocolata, ciocolata, prajiturele, etc) si cutii cu asa zisele vitamine cu Mini Martieni.

Pana acasa au venit in gasca, comentand si normal rontaind din dulciuri. Au mancat ei ce au mancat, pana ce unii dintre ei au inceput sa se uite mai bine la ambalaje. Atunci au avut marea surpriza si au constatat ca cel mai lung termen de garantie expira in luna Iulie 2007. Unele expirau la mijlocul si sfarsitul lui Iunie iar bomboanele de ciocolata Toffife aveau cutia exterioara scosa, deci nimeni nu putea sa vada termenul de garantie-acestea erau sigur expirate dupa aspect si gust.

Socant ca la un concurs organizat de Crucea Rosie Romana sa dai premii ce pot pune in pericol sanatatea copiilor si sa nu dai o carte sau pliante legate de sanatate.

Asta este inca o dovada de indolenta crasa, atat din partea organizatorilor, cat si din partea sponsorilor. Ce sa mai zic de sanatatea copiilor sau de dezamagirea lor (ei luasera in serios concursul si participarea lor). Bine ca cel putin pana la ora asta nu s-a imbolnavit nici unul.

Noi am aruncat toate dulciurile (de a ramas copilul doar cu niste plicuri si ceva hartie de scrisori drept premiu), dar o sa vad cum o sa recuperez ambalajele, sa le arat cuiva, daca este interesat.

Am scris si un email doamnelor si domnilor de la Crucea Rosie Romana si sunt tare curios ce o sa imi raspunda (daca o sa raspunda).

Uite un subiect pentru presa, poate numai asa sa mai schimbam ceva ! Dar vorba lui Mircea Badea: Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul !

Alegeri Europarlamentare

Iata ca Duminica vom vota, care vrea si care pofteste.

Eu nu prea poftesc, dar vreau sa votez. Asa ca voi face bine si voi merge sa pun stampila pe cineva, pe cineva care cred eu ca imi va reprezenta interesele in parlamentul european.

Si fac asta nu pentru ca, cred in aceasta institutie mai mult decat in altele, nu fac asta pentru ca sunt membru in vre-o formatiune politica sau ca imi place nespus de vre-un candidat.
Dar o fac ca sa imi exercit acest drept si sa folosesc aceasta parghie.

Daca nu ne implicam, atunci degeaba mai consumam curentul cu PC-ul si blogu'. Nu voi "protesta" punand stampila pe mai multi idioti, ca sa se bucure tot ei ca nu am pus stampila pe concurentul lor.

Voi vota, pentru ca noi, prin votul sau lipsa votului ii punem pe unii sa ne reprezinte interesele si sa decida multe lucruri importante pentru noi. Daca nu ne implicam sa nu avem pretentii !

Voteaza !

miercuri, 3 iunie 2009

Din ciclul Misoginisme da' frumoase

Dumnezeu l-a întrebat pe Adam:
"Ce se întâmplă cu tine?"
Adam a răspuns că nu avea pe nimeni cu care să mai scimbe din când în când câte o vorbă.
Dumnezeu i-a spus că o să-i facă lui Adam un tovarăş, şi că acesta va fi o femeie.
Dumnezeu a zis:
"Această persoană blândă şi suavă va aduna şi prepara hrană pentru tine iar atunci când vei descoperi hainele, ea o să ţi le spele.
Ea va fi întotdeauna de acord cu orice decizie pe care o vei lua.
Ea îţi va face copii şi nu îţi va cere niciodată să te trezeşti în mijlocul nopţii ca să ai grijă de ei.
Ea nu te va cicăli şi va fi prima care va admite că a greşit atunci când tu nu vei fi de acord cu ceva.
Ea nu va avea niciodată dureri de cap şi îţi va da în mod liber dragoste şi pasiune ori de câte ori vei avea nevoie de ele."
Atunci Adam L-a întrebat pe Dumnezeu:
"Şi cât o să mă coste o astfel de femeie?"
Dumnezeu a răspuns:
"Un braţ şi un picior".
La care Adam a întrebat:
"Şi ce pot să primesc dacă dau doar o coastă?"
... restul este o istorie pe care o cunoaştem bine cu toţii..

Morala : nu vă zgârciţi la lucrurile importante .......

Furtuna din Bucuresti

Nu am apucat sa ma uit la stiri dar am vazut, am auzit si am simtit furtuna de aseara.

Stau si ma gandesc daca am mai fost martor la o furtuna de genul asta pana acum.... Nu, nu am mai fost! Poate am trait-o mai intens datorita faptului ca stau la casa si in zona de nord-est a Bucurestiului.Cei care stau la bloc au perceput-o la o dimensiune mai mica.

Practic aseara am crezut ca o sa zboare acoperisul de la casa. La un moment dat, pe la inceput, am deschis usa de intrare in casa (de la scara casei) sa ma uit afara. Furtuna a inceput brusc si o rafala puternica de vant s-a opus celor 90 de Kg ale mele cam 2 minute. Practic nu puteam sa inchid usa, atat de tare a batut vantul. Cred ca a fost si ceva turbionar deorece zburau prin aer tot felul de chestii, vantul lua de jos obiecte si le ridica cam 5-6 etaje.

Pe urma a inceput grozavia, s-a intunecat brusc cerul, a dat cu ploaie si ceva grindina (sau rapaia cu pietricele si alte obiecte de pe strada). La mine pe strada o craca mare de copac a fost rupta,
a invartit-o vantul si a ridicat-o, pe urma a lasat-o jos pe partea cealalta a strazii, noroc ca nu era nici o masina sub ea.

Am auzit parctic tabla de pe casa, ca si cum cineva cu un excavator incerca sa o smulga de pe acoperis. M-am dus repede in pod si ma uitam uimit cum vibrau barnele groase de la vant. Mai eram cu cineva si zbieram unul la altul ca sa ne auzim. Atunci am trait cred ca 10% din ce traieste cineva din Asia sau America cand este surprins de un taifun sau uragan.

Incet, incet, dupa 20 min. vantul s-a mai potolit. Nu am iesit in strada de frica obiectelor cazatoare si zburatoare.

Azi dimineata in drumul meu pe jos catre servici (catre piata 1 Mai si Banu Manta) am vazut un ditamai copacul rupt si cazut intr-un parculet, un alt copac cazut pe o straduta (avea radacinile intr-o curte si ramurile in curtea de pe partea cealalta a starzii), un alt copac pe langa Petofi Sandor, cazut peste o masina. Pe b-dul.1 Mai (Ion Mihalache) erau langa unele blocuri masini lovite si cu geamurile sparte de la bucati de tencuiala luate de vant, peste tot pe jos bucati de tencuiala, ciment si ceva sticla sparta, ghivece de flori sparte si multe crengi rupte.

Imi pare rau ca nu am fost inspirat sa fac fotografii macar cu telefonul, erau interesante.

In concluzie:
  • Nu imi doresc sa ma surprinda vreodata un uragan sau o alta forma turbata de furtuna, daca nu esti intr-un adapost sigur, poti avea mari probleme.
  • Se pare ca vremea isi face de cap in urma schimbarilor de clima si la noi in tara, din ce in ce mai evident in ultimii ani.

marți, 2 iunie 2009

Organisme modificate genetic in Romania

Of, politichia asta, nene Iancule, iar te apucasi sa invarati narghileaua intre degete si sa injuri legiuitorii ?, ar spune Bibicu'.

Dar nenea Iancu a fost prostit de data asta si tugulanu roman mai inghite o .... finalizare sa ii zicem orala, de la dragii nostrii alesi. Adicalea: incet, ca un fur in toiul noptii dragii de deputati au votat legea introducerii organismelor modificate genetic in Romania.

Iete ici comunicatul Agerpress:
"26 mai, 16:06 Deputatii au aprobat, marti, cu 182 voturi “pentru”, doua “impotriva” si 12 abtineri, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonantei 43/2007 privind introducerea deliberata in mediu si introducerea pe piata a organismelor modificate genetic, transmite Agerpres.Actul normativ vizeaza realizarea unui sistem functional privind introducerea pe piata a organismelor modificate genetic prin clarificarea responsabilitatilor ce revin tuturor factorilor implicati in domeniul acestor organisme, ca si a existentei unei evidente stricte a organismelor care sunt introduse pe piata.Proiectul de act normativ mentioneaza intituirea Comisiei pentru securitate biologica, care se compune din 12 membri titulari si patru membri supleanti, care au dobandit titluri academice si/sau universitare si sunt personalitati stiintifice consacrate.

A inceput lumea pe blog-uri sa fiarba, se fac multe referiri la CODEX ALIMENTARIUS, ne plangem ca am fost ocoliti si nemediatizati. Pacat ca multe legi de importanta majora nu sunt mediatizate, dar cred ca invatam si ceva din asta: daca nu suntem cu ochii pe ei, "domnii" din legislativ pot sa discute si sa voteze orice lege doresc ei.

Se stie clar ca media are patroni din politic, care au interese financiar-economice. Chestia este ca noi nu suntem obisnuiti sa folosim parghiile democratice. Dar invatam si este bine sa nu ne lasam pe mana lui Brucan cu "stupid people" si sa mai verificam din cand in cand ce fac dragii nostri deputati si senatori. Un prim pas este pe net, adicalea uite ici:

http://www.cdep.ro/pls/caseta/eCaseta.OrdineZi

sau ici:

http://www.senat.ro/ProgramLucru.aspx

Dragelor/dragilor fiti cu ochii pe ei, mai consultati programul lor si dati de veste in blogosfera, pe email, etc. Ca presa noastra nu o sa faca asta decat cu ceva exceptii care sunt prea mici pentru un razboi asa de mare.

Succes la ocheala dragilor ca altfel vorba aia: Cine mi-a furat cascavalul !?